După 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană este absolut necesar și de bun simț ca românii să nu mai fie tratați în continuare ca simpli iobagi, buni doar pentru forța de muncă ieftină.
După 15 ani de când suntem stat membru al Uniunii Europene merităm să fim tratați de către toate țările de la egal la egal, nu ca o țară de mâna a doua.
După ani și ani în care firme occidentale au făcut afaceri în România, au făcut profit în țara noastră, guvernele țărilor din care provin ar fi trebuit să ne trateze cu respect.
Doar că lucrurile nu stau așa cum ne-am dori…
Refuzul Austriei cu privire la aderarea țării noastre la Schengen reprezintă umilirea noastră.
Îndeplinim toate condițiile de aderare, este dreptul nostru, al românilor, să fim parte din Spațiul Schengen.
Argumentele guvernului de la Viena sunt simple fabulații și nimic altceva. Nu suntem țară de tranzit pentru imigranții ilegali, granițele noastre sunt sigure!
Dacă decizia Austriei va rămâne aceeași, iar celelalte state membre ale Uniunii vor accepta această poziționare, atunci va fi o foarte mare greșeală!
Nu doar din punct de vedere politic. Mă refer la atitudinea pe care românii o vor avea față de Uniunea Europeană.
Acum suntem printre popoarele cele mai euro-optimiste, însă această nouă lovitură și umilință la care suntem supuși nu va rămâne fără consecințe și va contribui la creșterea euroscepticismului.
România merită să fie membru al Spațiului Schengen!
Însă, dacă acest lucru nu se va întâmpla, iar Austria se va opune aderării României, ca parlamentar și ca româncă voi face toate demersurile pentru a găsi soluții prin care statul român să nu tolereze această umilință.
Dacă ei consideră că România este o țară de mâna a doua, atunci poate ar trebui ca și noi, românii, să tratăm marile companii austriece ca fiind de mâna a doua. Să renunțăm să mai cumpărăm produsele sau serviciile oferite de acestea.
Iar dacă România este o țară atât de nesigură, marile companii austriece să își continue activitatea la ele în țară, acolo unde sunt în „siguranță”.
